SUNT: unică și irepetabilă (ca toate ființele umane) cateodata o enigma
AŞ VREA: să nu mai fiu ironica, sa vorbesc mai putin 
PĂSTREZ: Doar amintiri. ( bune si rele),
NU ÎMI PLACE: să fiu jignită sau suspectată de nesinceritate, sa duc gunoiul
MĂ TEM: de mine si de “prieteni”
ÎMI PARE RĂU: când gresesc
ÎMI PLAC: filmele de dragoste:D
AM OBSERVAT: ca am zambetul frumos, si ca ar trebuie sa fiu toata numai un zambet. ( sper sa nu fiu considerata o nebuna:)))
NU SUNT: mincinoasă. Nici rea.
DANSEZ: tot timpul
CÂNT: cand aud muzica
NICIODATĂ : nu știi ce iți aduce ziua de mâine. nu alerg dupa barbati ( sa alerge ei dupa mine:))).
RAR: sunt pesimistă și nu găsesc nicio soluție.
PLÂNG : Extrem de rar. Iar dacă (chiar) plâng, înseamnă că mi s-a întâmplat ceva ireversibil. de fericire
RAD: mereu si cand plang.
NU SUNT ÎNTOTDEAUNA: “cu picioarele pe pamant”.
NU ÎMI PLACE DE MINE: când nu am simțul umorului. cand sunt prea ametita ( aiurita).
URASC: cuvantul “ te iubesc”.sa fiu stresata. sa mi se puna ” n” intrebari ( vorbesc eu, daca e cazul).
SUNT CONFUZĂ: când nu primesc feed-back.
AM NEVOIE: de libertate, încredere, atenție și tandrețe.
AR TREBUI: Să nu mai fiu atât de sensibilă la critici și reproșuri, sa iubesc pe cei ce ma iubesc. Să mai schimb câte ceva pe ici, pe colo…
IMI E DOR: de copilarie..
NU CRED: in a doua sansa….( mereu va fi la fel) . nici in dragostea aia, din filme. respectul primeaza in fata dragostei.
IUBESC: sa fiu iubita , familia,” hainele” & tot ce e frumos!!!
MOTTO:
Nu judeca, pentru a nu fi judecat !
Nu te plange de zapada de pe acoperisul vecinului, cand pragul de la usa propriei tale case este murdar!
Nu critica, nu condamna, nu te plange !
Cine sunt eu? Bună întrebare… Cine sunt eu? Este o întrebare pe care orice om şi-o pune, dar la care puţini sunt în stare să raspundă. Este uşor să îţi spui “Eu sunt Ion Popescu!” Dar ştii bine că asta e doar o minciună. E doar o mască fadă a identităţii tale reale. Un acronim pentru ceea ce reprezentăm noi de fapt. Nu are rost să mă arunc în filozofii asupra sinelui şi a modului în care fiecare şi-l percepe. Mă voi rezuma la a vă arăta ce sunt eu. Eu sunt un OM. Este un concept atât de uşor de integrat într-o propoziţie şi totuşi atât de greu de definit. Bineînţeles, cu toţii suntem oameni, cu toţii suntem Homo Sapiens. Dar asta este doar o catalogare biologică a entităţii pe care celulele noastre o conturează. A fi OM înseamnă în primul rând să poţi să te priveşti dimineaţa în oglindă fără să pleci ochii ruşinat. Iar asta este foarte greu în contextul în care trăim acum, în perpetuul declin pe care îl resimţim în noi şi în cei din jurul nostru.